Contextul global în care ne regăsim astăzi este dificil și imprevizibil, cu multiple crize suprapuse și efecte în lanț pe care trebuie să le gestionăm atent. O guvernare sănătoasă și responsabilă înseamnă sprijin pentru populație și mediul de afaceri, fonduri europene și demararea reformelor în sistemele vitale ale statului și societății.
Măsurile fiscale propuse de Guvern sunt o prima etapă din reforma sistemului fiscal din România.
Această reformă este necesară deoarece sistemul fiscal trebuie să se transforme, pentru a se elimina inechitățile, facilitățile care și-au îndeplinit misiunea și pentru ca fiscalitatea României să devină mai echitabilă, mai eficientă și mai stimulativă.
Un sistem mai echitabil. Există, în prezent, aproape 800.000 de angajați în domeniul construcțiilor, agricultură și industrie alimentară care nu plătesc nici impozit pe venit și nici contribuția de asigurări de sănătate; cu toate acestea, ne așteptăm ca sistemul sanitar public să ne asigure condiții decente de îngrijire a sănătății. Sistemul mai are și alte inechități, date de facilitățile fiscale excesive de care beneficiază microîntreprinderile și cei care derulează activitățile independente, ori produsele/serviciile cu cote de TVA reduse (9%) sau foarte reduse (5%). Potrivit evaluării făcute de Ministerul Finanțelor, dimensiunea bugetară a tuturor excepțiilor și a facilităților fiscale este la aproximativ 60 miliarde lei (peste 12 miliarde euro).
Un sistem mai eficient. Avem încasări bugetare mult mai mici decât alte state europene, din cauza evaziunii și a lipsei digitalizării sistemului fiscal, care nu încurajează conformarea contribuabililor. De exemplu, numai la TVA, deficitul de venit este de cca 35%-37% din ceea ce ar trebui încasat la bugetul de stat, reprezentant cca 7 miliarde euro. Practic, avem pretenții la servicii de calitate în educație, sănătate, siguranța granițelor țării și a persoanelor, un transport eficient, dar ponderea veniturilor fiscale în PIB este de 27%, comparativ cu media de 40% din Uniunea Europeană (mai slabă decât țări din regiune: Polonia 34%, Ungaria 35%, Grecia 38%)
Un sistem mai stimulativ pentru procesele pozitive din economie (e.g.: reinvestirea profitului companiilor) și mai prohibitiv pentru cele negative (cum ar fi descurajarea practicii jocurilor de noroc, a fumatului, a consumului de băuturi cu mult zahăr care duc la boli grave etc.)